Cauta

luni, 23 iulie 2012

Cum a căzut Samson bacalaureatul la toate materiile?


Se spunea prin Israel că va lua bacalaureatul cu nota zece. Așteptaseră toți să crească mare, în special părinții lui. Ascunseseră foarfecele de el și nu îi spuneau unde sunt frizerii în Israel, ci îl învățau doar că îngerii prorociseră că va fi un absolvent rarisim.

Veni și vremea probelor… Credea că oralul la literatură nu îi va crea probleme… Nu știa însă despre cerințele comisiei. Își prezentase glumele și bancurile la banchetul filistenilor. Și căzu. Ar fi trebuit să știe legea pe de rost și limitele pe care un nazirean trebuie să le aibă. Că mama lui a știut atât teoria, cât și practica, și le-a absolvit cu nota zece, în cele 9 luni de sarcină. Iar el, într-o viață, nu a trecut nici măcar la teorie…

Apoi, urmă matematica. Se credea expert la ridicarea la putere, dar învățase formula greșit. Ridicase la putere: porțile cetății, leul pe care îl întâlnise, dar, și mai mult, eul lui. Nu înțelese că mușchii sunt zero, fără minte. Că puterea pe care Dumnezeu i-a dat-o trebuia să lase lacrimi de recunoștință pe fețele evreilor, când ar fi devenit liberi… A ridicat toata viața la putere, însă, în interes propriu…

La final, a trebuit să scoată de sub radical, ce a făcut pentru Dumnezeu. Din nefericire, i-a dat cu “virgulă”: 0,2 (stâlpi reci) și o moarte la banchetul la care nu ar fi trebuit să fie prezent niciodată.

Ce să mai zicem de sport…? Credea, ca și oricare elev contemporan, că e cea mai ușoară probă. I s-a dat startul în cursa alergării ca judecător. Și, la început, a alergat bine, între Țorea și Eștaol. Dar curând, a schimbat direcția înspre Timna. Și comisia l-a căzut și la proba asta. De ce? Pentru că judecatorii din Israel trebuiau să meargă la filisteni doar pentru luptă. Nu în fugă, după Dalile.

A mai avut și probele de la biologie și chimie. Le-a dat împreună. A intrat cu o substanță galbenă în mână, iar comisia, după ce a gustat-o, a vrut să-i treaca 10 în catalog. Dar, profesorul s-a oprit pentru câteva secunde și l-a întrebat care e stupul de unde o luase și dacă părinții lui știau de asta? Samson a amuțit. I-au trecut 4 în loc de 10 pentru că n-a înțeles că mierea, chiar dacă e dulce, nu trebuie luată din hoit, ci din fagure. Și… i-au mai spus că părinții ar fi trebuit să știe de “isprăvile” lui…

 Concluzie:

Avem fiecare bacalaureatul nostru. Chiar dacă probele nu sunt la fel pentru toți, provocările sunt pe măsură. Materia e multă și nu toți o învățăm în același timp.
Dacă ești în viață, încă te mai poți pregăti. Nu uita: limbajul, socotelile, alergarea, investițiile noastre și slujirea care am făcut-o, toate într-o zi vor fi evaluate de o comisie specială:

1 Corinteni 3:13 “lucrarea fiecăruia va fi dată pe faţă: ziua Domnului o va face cunoscut, căci se va descoperi în foc. Şi focul va dovedi cum este lucrarea fiecăruia.”


Mă rog sa luăm nota maximă în acea zi… Nu e mare lucru să începi bine școala. Mare lucru e să termini cu brio. Să poți într-o zi să-ți auzi numele când Marele Profesor din cer va striga absolvenții.
“Să fii și tu acolo, nu lipsi”!



sâmbătă, 21 iulie 2012

Curatia inimii


Deşi pare un lucru învechit şi depăşit, curăţia inimii este una dintre cele mai frumoase perle ale unui om. O perlă preţioasă căreia nu îi este acordată o mare importanţă pentru că nu mai este, se pare, la fel de căutată şi dorită ca în alte vremuri. Şi este o perlă care se obţine greu, prin muncă şi multe lacrimi vărsate, iar noi nu vrem asta. Se spune că perla preţioasă a unei fete este inima ei si este adevărat.
A avea inima curată înseamnă a te feri de orice ţi se pare rău, de orice lucru ce ţi-ar putea păta sufletul şi murdări inima. Sunt fete şi băieţi, adulţi şi bătrâni care au inimile frânte şi mânjite de sânge, de păcat. Alţii şi-au pierdut bucăţi preţioase din inimile lor în relaţii scurte ce i-au lăsat cu cicatrici pe viaţă. Iar în plus, societatea nu ne îndeamnă să ne păstrăm inimile curate. Numai citind revistele şi uitându-te la TV îţi poţi da seama de asta fără să-ţi spună cineva. Se pare că se poartă inimile murdare vara asta..
Şi din păcate, inimile curate sunt date la o parte. Dar e bine aşa. Pentru că tot ceea ce e curat şi nobil trebuie să stea departe te tot ceea ce este depravat şi murdar. Nu vi se pare normal?
Pentru a avea o inimă curată un om trebuie să treacă prin multe probe, sunt unele colţuri murdare ale inimii ce nu pot fii curăţate decât prin foc. Şi uneori te poţi arde si plânge cu lacrimi de foc. Dar… se merită!
Se merită să fii curat într-o lume murdară. Se merită să fii un crin printre spini şi un măr printre copacii pădurii. Ştii de ce oamenilor li se par respingătoare inimile curate?
Pentru că le este ruşine să stea lângă o inimă curată, deoarece atunci li se vede cel mai bine inima lor murdară. Şi ei nu suportă să creadă asta, acest adevăr incontestabil de dureros. Aşa că, îşi maschează această ruşine a lor cu respingere faţă de tot ce este curat faţă de inima ta, de a mea. Şi asta ar trebui să ne facă să ne bucurăm. Suntem speciali. Nu pentru lume, pentru Hristos.
Numai trecând prin această şcoală a suferinţei voi putea fi desăvârşită. Nu contează că oamenii îşi vor bate joc de mine pentru că nu voi merge cu ei în locurile lor, că nu voi face lucrurile pe care ei le fac. Că nu voi râde la glumele lor şi că nu mă voi însoţi cu ei la drum. Pentru că tot ce este murdar urăşte curatul.
De aceea îţi spun, bucură-te. Dansează de unul singur în camera ta atunci când eşti batjocorit. Laudă-L pe Dumnezeu pentru asta. Nu te simţi ciudat şi nici singur. Eşti perfect normal în ochii Săi şi întotdeauna înconjurat de legiuni de îngeri.
Poate te gândeşti că dacă eşti singur sau singură acum, probabil la ceea ce vezi în jurul tău nu mai este o persoană care să se păstreze curată pentru tine. Fii liniştit şi liniştită. Dacă Dumnezeu îţi curăţeşte ţie inima, sunt sigură că şi cea sau cel ce-ţi va fi soţ sau soţie trece prin aceeaşi curăţire a inimii ca şi tine. Tu numai continuă să străluceşti, nu te de bătut şi rămâi curat.