Cauta

luni, 17 decembrie 2012

Maxime despre Dragoste :) ( 2 )



                Cred ca Dragostea e acea farama ce o scapi undeva, si fara sa stii sau sa iti dai seama, se hranesc cersetorii, si fetele triste asa, din putinul tau uitat !

                Dragostea  e coltul acela de camera ascuns de ochii tai si prafuit, pe care razele soarelui totusi il mangaie !

                Dragostea e linistea care o-ntalnesti in mijlocul furtunilor, cand singurul lucru ce crezi ca-ti mai ramane, este sa astepti sa te scufunzi ... Dragostea te tine la suprafata !

                Dragostea este raspunsul tuturor intrebarilor, chiar si a celor care inca nu s-au pus !

                Dragostea pare ceva de neatins ... in schimb, daca am avea ochii suficient de deschisi, ne-ar prinde de mana si am strabate asa bulevarde, orase, tari, continente, galaxii !
                
                Dragostea este particica de putere care ne lipseste cand cel mai mult o asteptam, si forta care ne-ntalneste cand cel mai mult avem nevoie !

                Dragostea ajunge mereu la noi, la timpul potrivit, nu are ceasul inaintat, nici in urma pus !

                Dragostea ne completeaza atunci cand locul ei a fost suficient de slefuit si modelat, incat sa intre perfect in planul si viata noastra fara goluri sau inghesuieli!

                Dragostea ne aduce Cerul mai aproape !

                Dragostea ne face mai melancolici, mai poeti, mai reali, mai oameni !

                Eu am intalnit-o nu de mult si acum, privind in urma ma bucur de felul ei discret de-a patrunde in viata mea. Daca izbucnea asa cum ceream de atatea ori in rugaciune ma gasea cu mainile pline de mine si cu ochii pe jumatate inchisi
                Cu pasi marunti dar siguri imi deschide inima spre lumi necunoscute  si totusi atat de dragi
Dragostea …cat timp am asteptat, m-a invatat ca “ orice lucru isi are vremea lui… “

-Eclasiastul 3:1-

 

 

Povestea Creionului



    Prima calitate a creionului: poţi să faci lucruri mari, dar să nu uiţi niciodată că există o Mână care ne conduce paşii. Pe această mână o numim Dumnezeu şi El ne conduce totdeauna conform dorinţei Lui.

   A doua calitate: din când în când trebuie să te opreşti din scris şi să foloseşti ascuţitoarea. Asta înseamnă un pic de suferinţă pentru creion, dar până la urmă va fi mai ascuţit. Deci, să ştii să suporţi unele dureri, pentru că ele te vor face mai bun.

   A treia calitate: creionul ne dă voie să folosim guma pentru a şterge ce era greşit. Trebuie să înţelegi că a corecta un lucru nu înseamnă neapărat ceva rău, ceea ce este important e faptul că ne menţinem pe drumul drept.

   A patra calitate: la creion nu este important lemnul sau forma lui exterioară, ci mina de granit din interior. Tot aşa, îngrijeşte-te de ce se întâmplă înlăuntrul tău.

   A cincea calitate a creionului: lasă totdeauna o urmă. Tot aşa, să ştii că ceea ce faci în viaţă va lăsa urme, astfel că trebuie să încerci să fii conştient de fiecare faptă a ta.
   
"Dar eu mă încred în Tine, Doamne, şi zic: "Tu eşti Dumnezeul meu! Soarta mea este în mâna Ta." (Psalmul 31. 14-15)

marți, 4 decembrie 2012

Ce este DRAGOSTEA ?


 

Te-ai întrebat vreodată ce este DRAGOSTEA? Sau ce înseamna să spui ” TE IUBESC”? Mulţi oameni cântă despre dragoste dar nu ştiu şi nu au trăit-o niciodată….Dar atunci de ce este aşa de importantă DRAGOSTEA??De ce doi oameni se îndrăgostesc ? Ce înseamnă a te îndrăgosti? Câtă greutate emoţională pot avea aceste cuvinte, pe care noi le rostim cu atâta uşurinţă…Am început să spunem că se pot iubi şi doi bărbaţi între ei ( ştiti şi voi la ce ma refer). Am diminuat atât de mult sacralitatea acestui cuvânt. Cine suntem noi să ne permitem să facem astfel de lucruri? Generaţiile rând pe rând se duc şi mergem din rău în mai rău..Copii de 13-14 ani se plimbă prin parc de mână, se sărută şi cică sunt “iubiţi”, iar ei spun unul către altul “te iubesc” fără ca măcar sa ştie ce implică aceste cuvinte. Toţi credem că ştim ce înseamnă să iubeşti, păcat că doar credem şi nu suntem capabili să dăm o definiţie. Dacă îi întrebi pe oameni ce este DRAGOSTEA…hm….vei avea surprize pentru că unii oameni atunci când aud aceste cuvinte se gândesc doar la pasiune, la plăcerea fizică, dar haideţi să privim dincolo de acestea. De la început a existat DRAGOSTEA, dinaintea primului fir de iarbă, înaintea primului nor, înaintea primului fluturaş, înainte ca lumea întreagă să existe DRAGOSTEA a dăinuit.Deoarece Dumnezeu este DRAGOSTE! El a creat totul, El ne-a creat pe noi cu atâta graţie şi splendoare. El a creat porumbeii, tot El a facut şi cele mai frumoase peisaje de pe pământ, a pictat curcubeul şi a dat strălucire Soarelui. El a zâmbit atunci când tu erai mică şi visai să fii prinţesă…mai târziu a început să fie mai atent când ai ajuns la perioada adolescenţei şi te-ai îndrăgostit pentru prima dată….Iar apoi atunci când ai crescut şi au venit băieţii la peţit EL, te-a ajutat să faci cea mai frumoasă şi bună alegere din viaţa ta.El ştie cel mai bine ce înseamnă să iubeşti. Să dai tot ceea ce ai mai bun pentru persoana pe care o iubeşti, să fii gata să laşi totul. El L-a dat pe singurul Său fiu ,Isus să moară pe cruce la Golgota pentru tine. Iar tu??! continui să îi întorci spatele. DE CE? Alături de El o să găseşti adevăratul sens al cuvantului DRAGOSTE şi FERICIRE. Te asigur NU VEI REGRETA NICIODATĂ!El are o mulţime de binecuvantări pregătite pentru tine. Tu trebuie doar să Îi deschizi inima şi să…. ÎL IUBEŞTI.

Atunci vei afla reţeta FERICIRII!!!!

luni, 24 septembrie 2012

Fericirea !

Am gasit in Psalmul 1 fericirea. Si am gasit ca fericirea nu sta nici pe scaune de batjocoritori, nici pe calea celor pacatosi  si nici  in sfaturile celor rai.

Am aflat ca fericirea incepe de la cuget, de la placere. Fericirea incepe din inlauntrul omului si de acolo incepe ca sa rodeasca intotdeauna la vremea roadelor. Am aflat ca fericirea nu este o optiune, ci este un mod intens de viata pentru aceia care aleg sa fie unici in felul lor si sa nu se amestece cu lumea. Am gasit ca cel fericit isi gaseste placerea in Legea Domnului, dovedind ca este destul pentru el numai si numai Legea Domnului de aceea el nu se opreste, nu se aseaza si nu se duce oriunde, la oricine si cu oricine. Daca fericirea incepe prin a cugeta la Legea Domnului atunci se va merita sa fiu fericit, fiindca Cuvantul Domnului este cu totul incercat, si pot avea o fericire vesnica. Nu va mai lasati dusi de valul celor care va promit fericirea lor, sau fericirile neamurilor.

Am gasit in acest Psalm ca omul fericit nu va muri de sete niciodata, fiindca intentionat este sadit langa un izvor de apa  ca sa aibe apa din belsug. Am gasit ca de la un om fericit ai sa culegi intruna roade la vremea roadelor fiindca le are, el rodeste, si nu isi gaseste scuze ca nu a putut rodi din cauza secetei sau a soarelui prea arzator. Daca cauti sa vezi un pom cu roade uita-te la un om fericit. Daca cauti sa gasesti vreun pom care vesnic este infrunzit uita-te la omul fericit.A fi fericit nu inseamna sa ai conturi bogate in banca, sau hambarele pline sau un nume mare in societate, ci sa dai roade la vremea roadelor, sa fi vesnic plin de suc si roditor. 
Am gasit in Psalmul 1 ca un om fericit orice incepe duce la bun sfarsit, chiar daca il costa mai mult decat se astepta. Omul fericit are puterea chiar si in vremuri grele sa duca la capat ceea ce a inceput. Stiti de unde ii vine aceasta putere?. Aceasta putere ii vine din izvorul de apa linga care a fost sadit.

Daca ai sa vezi vreun om fericit, intreaba-il unde este izvorul lui. Stai in preajma oamenilor fericiti si invata de la ei, nu cumva vei fi si tu sadit linga acel izvor de catre Acela care are puterea de a sadi, de catre Dumnezeu. Am  stat sa ma gandesc ca unde este oare acel izvor, fiindca daca ar fi fost undeva la vedere si accesibil oricui am fi avut probabil o societate fericita si cu oameni fericiti. Cine cunoaste drumul inspre acest izvor? Si apoi m-am gandit ca trebuie mai intai sa fiu un om fericit  ca sa pot fi sadit linga acest izvor de apa. Atunci m-am hotarat sa caut fericirea in placerea de a ma adanci in Legea Domnului si de a cugeta la Legea Domnului, si acel izvor va incepe ca sa curga si pentru mine si am sa ma satur, am sa incep sa aduc roade la vremea lor, am sa incep ca termin tot ce am inceput. Nu imi mai pasa nici ca afara e soare sau intunerec stiu ca voi rodi daca voi ramane un om fericit.
Am gasit in Psalmul 1 ca un om fericit este un om neprihanit. Ca poti ca sa fi fericit si astazi si sa nu fi neprihanit, dar acea fericire nu este una care da roadele de la Galateni 5:22, ci roadele din Galateni 5.17-21. Fericirea incepe de la cuget si placere, apoi trece neaparat pe la izvor ca sa se adape, iar in drumul ei inspre Imparatia cerurilor va umple de roadele ei peste tot pe unde ajunge, va parfuma cu mirezmele ei peste tot pe unde va ajunge o mireasma de la viata la viata.

Am gasit in Psalmul 1 ca Domnul cunoaste calea celor fericiti, calea celor neprihaniti. Cunoaste Domnul si ce roade aduci, deaceea in ziua rasplatirilor fiecare va fi rasplatit dupa faptele lui. Cunoaste Domnul si hotararile inimi tale, chiar daca nu Iti spune tie inca nimic, El cunoaste, Se uita si priveste, si I-a aminte.

As vrea sa fac parte din adunarea celor fericiti, din adunarea celor neprihaniti, fiindca stiu ca acolo cei rai si pacatosii nu vor putea tine capul in sus in ziua judecatii care va veni si va incepe mai intai din Casa Domnului.

Un sfat , o cale si un scaun pot ca sa te departeze de fericire. Ai grija si nu te duce la sfatul celor rai. Identifica pe cei rai din jurul tau dupa roadele pe care le aduc ei. Ai grija si nu te opri pe calea celor pacatosi, nu fi curios de ce lucruri se intampla pe calea lor, si nici de bucuriile si realizarile lor, tu continua sa ramai un om fericit care rodeste si are placerea in Legea Domnului.
Ai grija la scaunul ce de multe ori ti se ofera, si pe care de multe ori poti ca sa te asezi, si mai ales daca acel scaun ti-il aduce si ofera un om batjocoritor. Indentifica-il pe omul sau pe oameni batjocoritori dupa faptele si vorbele lor, apoi ai grija la inima ta, nu cumva iti doresti si tu sa stai pe scaunul lor.

Dumnezeu vrea cu orice chip sa te vada un om fericit asa ca a hotarat ca pentru trei lucruri pe care nu le faci si pentru doua lucruri pe care le faci, tu sa fi si sa ramai un om fericit.
Omul fericit va aduce roade, isi va da rodul la vremea lui si nu dupa ce trece vremea roadelor. Omul fericit tot ce incepe va duce la bun sfarsit.

Esti tu un om fericit?

Am gasit in Psalmul 1 drumul fericiri.




joi, 13 septembrie 2012

Prietenii reale în contrast cu cele virtuale


Când eram copiii, visele nu aveau graniţe, trăiam viaţa la altitudine chiar dacă nu aveam atitudini potrivite, ne doream să fim cei mai mari… dar crescând ne-am dat seama că banii se fac greu, părinţii nu cred în noi, pastorii nu văd în noi slujitori prezenţi ci doar “viitorul bisericii”… încet, încet am ajuns din vulturi să devenim nişte găinuşe fără aripi. Probabil de aceea ne-am apucat de citit unii…În cărţi poţi fi prinţ, chiar dacă în lumea reală eşti un cerşetor; poţi să fii bogat chiar dacă în lumea reală eşti sărac şi încerci să plăteşti datoriile părinţilor cu alocaţia ta; poţi să fii înconjurat de prieteni chiar dacă te simţi singur; poţi să fii… chiar dacă… dar când coperţile se închid totdeauna eşti obligat să faci o călătorie din staţia virtual spre staţia real: în lumea în care părinţii nu te înţeleg, colegii fac “mişto” de strabismul tău, în lumea în care vezi că băieţii din biserica ta au terminat cu alto şi încep cu rândul de la sopran în timp ce tu eşti numai la alt… şi pentru că te simţi neacceptat există o soluţie, numită “soluţia lampa lui Aladin”. Şi duhul îţi vine în ajutor, prietenia stă de tine la o distanţă de un clik, se numeşte “prietenia virtuală”. Nu doresc prieteni perfecţi pentru că nu există, vreau prieteni care te pot ierta atunci când greşesc. Prietenia adevărată se bazează pe cunoaştere, dacă nu cunoşti nu poţi adresa “te iubesc”, poţi săruta dar niciodată să iubeşti… ceea ce face diferenţa dintre o prietenie virtuală şi una reală este că prietenie înseamnă mai mult decât câteva cuvinte scrise urmate de două puncte, paranteză. Uneori ai nevoie de o îmbrăţişare, alteori de o mână bătută pe umăr, alteori de o palmă… şi mai am ceva de spus în şoaptă: uneori ai nevoie de un sărut al iubirii, iar monitorul nu simte asta… Doar un prieten real îţi va spune când faţa îţi este murdară de noroi, unul virtual probabil că nu va vedea, poate doar va intui… uneori cel mai bun prieten este cel cu care ai putea sta pe un pridvor spunând niciodată vreun cuvânt şi totuşi având sentimentul că a fost cea mai bună conversaţie pe care aţi avut-o vreodată… uneori pe “mess” doar când scrii, şi când ţi se scrie simţi că ai importanţă… nu vreau să spun că internetul nu e bun. El este o trambulină benefică pentru stabilirea unor relaţii ce transcend distanţe geografice, distanţe de ordin social, cultural, religios… dar uneori prea departe ne-a aruncat această trambulină… Afară ne aşteaptă pomii înfloriţi, un mediu pentru prietenii adevărate (un apropo pentru cei care nu au văzut pomi înfloriţi şi înverziţi), nu se mai mătură seminţele de lângă “laviţa satului” dar ni s-au lipit literele de pe tastatură pe degete… În faţa calculatorului eşti utilizator, şi probabil mai greu eşti „un prieten”… Prietenia adevărată se naşte în timpul căutărilor, în timpul liceului, al facultăţii, dar se menţine în plâns şi în râs, în durere şi în lacrima bucuriei, când râzi cu poftă, şi când renunţi la tine ca să împlineşti ceea ce Isus spunea: “iubeşte cum am iubit şi Eu…” Lumea virtuală e lumea măştilor…  Virtualul îţi dă un somn dulce, un somn al liniştii nepăsătoare că eşti bine aşa cum eşti, când realitatea este alta… trebuie să avem aşteptări realiste, să iubim viaţa la parter trăind cu gândul la cer dar cu picioarele pe pământ. Prietenul adevărat te ajută să visezi. Visul este frumos şi necesar în măsura în care ne construieşte o motivaţie pentru a face şi pentru a lupta pentru mai mult, nu pentru a “dormi” mai mult… Iar acum gata cu amintirile, haideţi să ne întoarcem în lumea reală, afară te aşteaptă o persoană căreia poţi să îi fii un prieten…



Povestea de dragoste scrisa de Dumnezeu



E frumos cand povestea de dragoste pe care o ai este in stransa legatura cu Dumnezeu, nu? Insa, de multe ori avem impresia ca gasind o persoana, un partener care sa ne placa, credem ca este si placut Domnului. Ne inselam pentru ca mai intai de toate trebuie ca El sa-si dea acordul cu privinta la acea persoana, nu dupa ce am vazut-o, am placut-o si m-am atasat de ea. Vreau sa spun ca Dumnezeu aseaza lucrurile si oamenii in locuri potrivite, la vremea potrivita ... nu este treaba noastra sa ne amestecam in planurile Sale, trebuie doar sa avem siguranta ca El este cu noi si sa avem credinta ca El aduce la indeplinire dorintele noastre, daca provin dintr-o inima curata ... ca drept vorbind, toti avem idealuri, dorinte, vise, sperante, asteptari.

Toti dorim sa avem parte de o ,,poveste de dragoste" frumoasa, insa de multe ori ne-o cautam singuri avantandu-ne inainte, sperand ca vom gasi cu fortele noastre aceasta poveste. Insa, ajungem la un moment dat sa regretam pasii facuti, lucrurile facute ... dar, cert este ca ele nu mai pot fi intoarse, ci doar constientizate ... viata merge inainte, insa, asa cum iti asterni, asa dormi.

Daca tot am ajuns sa fac referire la aceste lucruri, mi-am adus aminte de o intampalre adevarata, pentru tineri

,,Un tanar vroia sa se casatoreasca, dar nu stia cu cine pentru ca-i placea de doua fete. Una era pocaita, dar mai putin frumoasa, cealalta era foarte frumosa si desteapta, dar mai putin pocaita. Merge tanarul la pastor si il intreaba: Ce sa fac? Pastorul ii zice: Sa tii maine o zi de post, si seara sa vii la mine. Urmatoarea zi, merge tanarul la pastor si pastorul ii zice: Du-te cu trasura si la care dintre fete se vor opri caii, cu aia sa te casatoresti! Merge el, si caii se opresc la fata frumaosa. Se casatoresc, si dupa un timp tanarul ii zice pastorului: Nu ma inteleg cu ea, nu mai pot asa. Pastorul ii zice: Dar asta a fost voia Domnului? Dar tanarul i-a zis: Caii au vrut sa se opreasca la fata pocaita, dar eu am tras haturile si s-au oprit la cealalta...La care pastorul raspunde: Daca ai tras atunci putin, acum trage toata viata!"...

Din aceasta povestire putem deduce ca pe noi ne putem insela, insa nu si pe Dumnezeu. Neasculatrea de El si ascultarea de propriile dorinte egoiste sunt intotdeauna rasplatite dupa fapte.

Acum as vrea sa revin la titlul postarii ,,Povestea de dragoste scrisa de Dumnezeu", cum suna? Interesant, frumos? Din perspectiva mea si ghidata dupa propriile conceptii, eu vad o relatie adevarata intre doua persoane, atunci cand exista si a treia (Dumnezeu). O relatie bazata pe respect, cuget curat, moralitate, tandrete, intelegere, dragoste (care este centrul acestora), altruism si sinceritate.

Inainte de a-ti construi o relatie, important este cu ce scop faci acest lucru...o faci pentru ca ai spirit de aventura, pentru ca e la moda sa ai o relatie, pentru a te simti iubit/a si apreciat/a sau pentru a-ti cladi o viata alaturi de persoana potrivita, chiar si cu riscul de a renunta la unele teluri sau lucruri proprii?!

In ziua de azi multe relatii sunt construite pe baza atractiei, a nevoii de a fi cineva sau cu cineva, insa crezi ca o relatie fara un fundament, cu o baza solida, are vreun rost,valoare? Te vei alege cu experiente care poate iti vor aduce neincredere in tine, in cei din jur si chiar in Dumnezeu (pentru ca spui ca L-ai implicat in relatie, cand de fapt nu a fost asa), remuscari, cuget patat, o inima ranita si ...lacrimi, vrei asta?

Mai gandeste-te inainte de a incepe o ,,poveste de dragoste", intai incearca sa intelegi ceea ce vrei, ceea ce simti, ceea ce crezi ca e bine sa faci.

Sa ne ajute Domnul sa nu ne lasam dusi de val si condusi de instincte, dorinte proprii !

Codul Prieteniei


Prietenii adevăraţi au un cod nescris. Ei ştiu în inima lor ceea ce vor face şi ceea ce nu vor face. Ei vor încerca să ajute, niciodată să rănească pe cei de care le pasă. Chiar şi cei mai buni dintre noi uită câteodată ceea ce spune Codul Prieteniei.

•PRIETENII PROTEJEAZĂ - ei nu spun altora ceea ce tu le-ai spus plângând. Ei nu bârfesc. •PRIETENII AJUTĂ - te poţi baza pe ei în timpuri bune şi în timpuri grele.
•PRIETENII SUNT ÎNŢELEGĂTORI - ei ştiu să dăruiască cu inimă caldă şi să ia înapoi fără să se certe.
•PRIETENII UITĂ REPEDE - când greşeşti.
•PRIETENII ŢIN MINTE - ceea ce e este bun şi frumos.
•PRIETENII SUNT ONEŞTI - ei spun doar adevărul cu dragoste.
•PRIETENII ASCULTĂ - când este nevoie, îşi fac timp chiar dacă se grăbesc.
•PRIETENII SUNT DISCREŢI - sunt atenţi cu secretele tale. Nu vei auzi niciodată ceea ce doi prieteni au vorbit în taină.
•PRIETENII AU INTEGRITATE MORALĂ - ei niciodată nu-ţi vor face ceea ce este rău şi nu îţi vor cere niciodată să faci ceea ce ei nu ar face.
•PRIETENII NU SUNT IMPERATIVI - ei ştiu când este potrivit să ceară ceva şi când nu. •PRIETENII SUNT GENEROŞI - ei merg cu tine un kilometru în plus. Şi chiar doi kilometri. Pentru că ei ştiu că drumul tău este greu.
•PRIETENII SUNT ÎNŢELEGĂTORI - îndeajuns ca să se schimbe odată cu timpul care trece, dar la fel de fideli prieteniei ca să nu schimbe CODUL PE CARE NIMENI, NICIODATĂ, NU L-A STABILIT...

Tu esti un astfel de prieten cuiva? 

sâmbătă, 18 august 2012

Maxima!

Stand si gandindu-ma la una alta a venit inspiratia asupra mea si am scris aceasta maxima :) Sper sa va placa!

Pentru a vedea curcubeul e nevoie de ploaie pentru ca el apare in urma ploii care poate fi linistita sau furtunoasa cateodata. Tot asa in viata pentru a primi o binecuvantare trebuie sa treci prin incercare, ea poate fi o incercare mai mica sau o incercare mai mare dar la final vei primi o mare binecuvantare! Sa nu privim incercarea ca o povara, haideti sa privim incercarea ca si o introducere a binecuvantarii care urmeaza sa o primim :)


joi, 9 august 2012

Zambetul!

Zambeste te rog...
    Ce este zambetul?
    Definitie:...hmm....niste dinti albi la vedere?...nu, nu, nu...este o deformare a fetei? NU!
    Zambetul nu are definite, in schimb poate fi descris ca fiind o comoara nepretuita, o reflexie a inimii tale atunci cand si fiinta ta cunoaste sentimentul de binedispunere, bucurie si inviorare a sufletului. Zambetul este doar un subinteles al dragostei...El e ca dragostea, dar ce valore capata daca nu-l daruiesti?
     Intr-o lume in care noi, oamenii, uitam sa zambim, parca si natura uita sa-si afiseze frumusetea, atunci cand ti se intuneca chipul si ai nevoie de un suras macar din partea ei. Stari sfasietoare, chipuri obosite si imbatranite de greutati, grijuri,probleme... parca toti sufera alaturi de tine atunci uiti sa zambesti, cand uiti sa impartasesti bucuria acestui dar...remediul perfect impotriva tuturor gandurilor si bolilor ce nu ezita sa te ingroape in cel mai adanc sant al vietii tale.... dar zambeste si astupa prapastiile ce le creezi prin propria nepasare si indiferenta la tot ce inseamna ''TU''
      Acorda o importanta mai mare asupra unui suflet chinuit, chiar daca tu ai o inima sfasiata, arat-i ca nu e capat de lume daca se ivesc probleme sau neajunsuri in viata lui, ci ca lumea lui incepe sa se prabuseasca cand uita sa devina una cu natura, sa zambeasca si sa arunce in bratul Lui Dumnezeu toate grijile lui.
      Chiar daca nu constietizam, in spatele unui zambet se ascund mii de amintiri vii, chiar daca el dureaza doar o clipa. Clipa poate deveni pentru un om care se zbate in probleme, o vesnicie, dar zambetul pe care-l ofera poate fi retinut o eternitate, de aceea sa fii mandru de ce lasi in urma ta.
       Imi pare rau de momentele cand m-am lasat colpesit de probleme si am avut fata incruntata si nu am zambit, atunci am pierdut cel mai importanat moment de a oferi cel mai frumos zambet unei persoane.
       Imi pare rau ca am plans ca nu am haine de firma si la moda, pentru ca atunci puteam sa zambesc ca am cu ce ma imbraca.
     Imi pare rau ca am lasat pe obrajii mei, sa curga lacrimi straine, atunci era cel mai important, sa imbogatesc pe cineva cu zambetul meu de copil nevinovat.
     Imi pare rau ca am ales sa ma enervez pe fratiorul meu ca m-a deranjat din lectura mea, sa ma intrebe daca desenul lui este frumos, atunci am pierdut momentul de a-i zambi si de a-l incuraja ca este cel mai frumos desen din lume.
     Imi pare rau ca in ciuda a tuturor necazurilor si problemelor care imi stateau in fata, am plans cu lacrimi amare si nu am zambit ca am un Dumnezeu care este in control in toate, nu am zambit stiind ca Dumnezeu asteapta ca eu sa i le incredintez Lui, iar El sa le rezolve.
     Imi pare rau ca nu zambesc atunci cand sufar, pentru ca atunci ar fi cel mai bine pentru sufletul meu sa stie ca nu poate schimba situatia cu nimic.
       Un zambet poate vindeca o inima zdrobita!
       Un zambet poate imbogati pe cel care il daruiesti!
       Un zambet poate fi o incurajare in necaz!
       Un zambet este cel mai bun medicament pentru o inima zdrobita!
       Un zambet poate insenina ziua unei persoane!
       Un zambet poate fi raspunsul unei rugaciuni!
       Un zambet te poate bucura!
      Un zambet poate fi o mare binecuvantare, de aceea haideti sa ne dezbracam de toate problemele, sa dam jos haina stresului, sa aruncam papucii de ingrijorari si sa lasam in urma toate resentimentele, ura care ne tine atat de legati si sa alegem ca azi sa zambim.
      Azi, sa stergem de praf acel zambet frumos care nu l-am lasat sa-l vada nimeni si sa scoatem la iveala fata noastra inseninata si zambitoatre si sa stim ca nu puteam schimba nimic din tot ce este in spatele lui.
      Alege sa iubesti!
      Alege sa zambesti!
      Alege ca azi, sa fii o binecuvantare pentru o persoana, oferindu-i cel mai minunat zambet.
      Zambeste, ce poate fi mai rau?

Puterea vorbelor frumoase


"Inima celui neprihănit se gândeşte ce să răspundă, dar gura celor răi împroaşcă răutăţi."
(Proverbe 15.28)

De multe ori când cineva este căzut sau are nevoie de ajutor o vorbă bună cum zice românul poate ridica foarte mult. Cuvintele frumoase au puterea:

   De a înviora atunci când lumea pare să ne destrame visurile;
   De a ne face să râdem sau să zâmbim;
   De a ne da de înţeles că există Cineva căruia îi pasă;
   De a ne ridica moralul;
   De a ne îmblânzi inimile;
   De a ne susţine în momentele grele;
   De a celebra succesele noastre;
   De a ne face să simţim că şi noi contăm;
   De a ne aminti ce este bun şi corect în lume;
   De a ne face să înţelegem de ce trebuie să fim recunoscători;
   De a ne arăta că alţii au încredere în noi;
   De a ne lumina ziua;
   De a ne îmbogăţi vieţile.

Ce s-ar întâmpla dacă...


   ... Dumnezeu nu şi-ar face timp să ne binecuvinteze astăzi, deoarece noi nu ne-am făcut timp să-I mulţumim ieri?

   ... Dumnezeu S-ar hotârî să nu ne mai conducă mâine, deoarece nu-L urmăm pe El azi?

   ... nu am am mai vedea înflorind nici o floare, deoarece am murmurat atunci când Dumnezeu a trimis ploaie?

   ... Dumnezeu ne-ar lua mâine Biblia, deoarece noi, nu am citit-o astăzi?

   ... Dumnezeu nu ne-ar mai trimite nici un mesaj, deoarece noi nu-L ascultăm niciodată?

   ... Dumnezeu nu ar mai fi trimis pe Fiul Său, deoarece noi credem că puem plăti preţul păcatelor noastre?

   ... uşa bisericii s-ar închide, deoarece noi am lipsit de atâtea ori de la timpul de părtăşie?

   ... Dumnezeu nu ne-ar mai iubi, deoarece nici noi nu îi iubim pe cei din jurul nostru?

   ... Dumnezeu nu ne-ar mai auzi astăzi, deoarece noi nu L-am ascultat ieri?

   "Şi veţi ştii că Eu sunt Domnul, când Mă voi purta cu voi având în vedere Numele Meu, şi nicidecum după purtarea voastră rea, nici după faptele voastre stricate." (Ezechiel 20.44)

joi, 2 august 2012

Proverbe si cugetari





Pentru ca luna trecuta nu prea am postat nimic vreau sa ma revansez luna aceasta si sa vin cu ceva lucruri noi. Aici sunt cateva proverbe si cugetari foarte frumoase. Sper sa va placa!


Cand bate la usa cel rau, lasa-l pe Isus sa raspunda.
Cand Satan iti aminteste de trecutul tau, tu aminteste-i de viitorul lui

Nu putem intra in Cer daca mai inainte nu a intrat Cerul in noi.

Cereri mari duc la raspunsuri mari pentru ca rugaciunea misca mainile care misca lumea.

Dumnezeu te are in planurile Lui, Il ai si tu pe El in ale tale?

Nu esti gata sa traiesti pana nu esti gata sa mori.

Noi il privim pe Dumnezeu asa cum aviatorii isi privesc parasuta; ea este acolo pentru urgente dar pilotul spera sa nu trebuiasca sa o foloseasca niciodata. (C.S. Lewis)

Daca crestinii n-ar fi copii lui Dumnezeu, Satan n-ar incerca sa-i faca sa se indoiasca de faptul ca sunt.

Cred in Dumnezeu asa cum cred in rasaritul soarelui. Nu pentru ca il vad ci pentru ca vad tot ce atinge. (C.S. Lewis)

Nu exista oameni atat de buni ca sa se mantuiasca singuri - dar nici atat de rai sa nu poata fi mantuiti de Dumnezeu

Amanarea este actul de deces al unei hotarari bune.

Putem sluji fara iubire dar nu putem iubi fara slujire.

Daca nu gasesti nici o cale de iesire, incearca privind in sus!
 
Dumnezeu va avea grija de lucrurile prin care treci, tu ai grija cum treci prin ele!

Prieten iti este cel ce stie totul despre tine si totusi te place.

Prietenii sunt ca si curcubeul: iti lumineaza viata cand ai trecut printr-o furtuna.

Prietenia este ca si vinul: se face mai buna cu trecerea timpului.

Prietenii adevarati impart momente pretioase impreuna, sunt impreuna la nevoie si nu te tradeaza niciodata

Orice om vrea sa fie apreciat. Deci daca apreciezi pe cineva, nu pastra secret acest lucru. (Mary K. Ash)

Invata din greselile altora; viata e prea scurta pentru a le face tu insuti pe toate.

Cand nu-ti ramane decat Dumnezeu, vei descoperi ca Dumnezeu iti este suficient.

Daca vezi pe cineva fara zambet, da-i unul de-al tau!

Cei ce umbla cu Dumnezeu nu vor fi in pas cu lumea.

Daca vrei sa faci lucruri mari trebuie sa ramai mic.

Fiecare vrea sa traiasca pe varful muntelui, insa toata fericirea si cresterea vin in timp ce il urci!

Am tinut multe lucrui in mana si le-am pierdut, dar ceea ce am incredintat in mainile lui Dumnezeu este al meu si astazi.

Nu te teme de moarte; cu cat murim mai repede cu atat avem mai mult timp sa fim nemuritori.

Ridica-te!Nu da satifactie celui ce te-a facut sa cazi!
Cu Dumnezeu alaturi nu te poti pierde in multime.

Pentru crestin cerul se pronunta: A-C-A-S-A.

Si El a murit pentru toti, pentru ca cei ce traiesc sa nu mai traiasca pentru ei insisi ci pentru Cel ce a murit si a inviat pentru ei. ( 2 Cor 5:15)

O Biblie uzata de mult citit e semnul unui suflet bine hranit.

Problema pe care o constituie crestinul de rand este ca e numai un crestin de rand.

Unii crestini nu fac nimic; dar nu exista nici un crestin care sa n-aiba nimic de facut.

Alfabetul Prieteniei :)


Zilele astea am gasit ceva foarte interesant si foarte frumos legat de prietenul adevarat :)  Sper sa va placa si voua la fel de mult cat mi-a placut mie !

Un prieten adevarat se dovedeste prin urmatoarele fapte:
  
Are incredere in tine 
Bate la usa ta cand are nevoie de ceva si nu se duce la altcineva 
Crede cu adevarat in prietenia ta
Dovedeste ca stie sa te sprijine in nevoi
Este nerabdator cu tine in orice situatie
Face tot ce ii sta in putinta pentru a te ajuta
Gaseste mai mult timp pentru tine decat pentru el
Hraneste sufletul tau cu cuvinte de apreciere
Iarta greselile tale fara sa faca sa te simti dator
Joaca cinstit in orice "partida" a relatiei cu tine
Lasa o amintire placuta in urma oricarei vizite pe care ti-o face 
Merge alaturi de tine oricat de greu ar fi drumul
Nu renunta la prietenia cu tine pentru altii 
Opreste la el orice vorba rea pe care ar fi auzit-o despre tine 
Prezenta lui in viata ta este o bucurie permanenta 
Ramane prietenul tau chiar daca tu l-ai parasit cumva
Suna la telefon sa te intrebe ce mai faci
Te ridica atunci cand ai cazut pe cale
Umbla cu placere in compania ta
Vede in tine partile bune, corectand cu blandete aspectele negative
Zambeste si nu i se pare ca a platit un pret prea mare


Noi uitam ... Dragostea nu!


Uitam prea repede atunci cand promitem si spunem “ma voi schimba!”. Uitam ca ne’am cerut iertare, ca ne’a parut cu adevarat rau candva. Uitam ca toti suntem facuti din tarana dar avem o inima de carne…usor de ranit. Uitam usor de aceia care ne iubesc neconditionat, dar ne complacem sa suferim pentru oameni care la primul obstacol ne intorc spatele. Uitam mereu dragostea si bucuriile pe care le primim…ne amintim atat de des insa suferintele si ranile ce ne’au fost provocate. Uitam faptele noastre rele si ne amintim doar de cele bune…pacat insa ca sunt atat de putine. Ne amintim doar de eul nostru, de nevoile si durerea noastra, de lacrimile noastre. Ne amintim de cuvintele grele pe care cineva ni le’a spus intr’un moment de suparare. Ne amintim ceea ce cu adevarat ar trebui sa uitam, si uitam ceea ce ar trebui sa ne amintim. Cerem altora sa uite, sa inchida ochii si sa ierte…dar noi?

Ne permitem sa lovim in stanga si in dreapta, scuzandu’ne mai apoi si asteptand sa fim iertati. Daca cineva te raneste, tu uiti? Sunt sigura ca nu atat de usor. Ranile dor si suferinta are nevoie de compania altei suferinte…asa ranim si noi, cu gandul ca ne mai alinam durerea.

“Dragostea iarta totul!” De unde dragoste? Tu stii ce e aceea dragoste? Dragostea nu e un sentiment plin de entuziasm care iti ofera o stare de bine si o lume roz, si la prima ploaie se stinge.

Dragostea se demonstreaza prin fapte, ofera, iarta, crede, sta aproape, ofera siguranta, incurajeaza, dragostea iti da viata si putere sa lupti in incercari si sa te ridici cand toti cred ca ai fost invins. Dragostea nu uita faptele frumoase…dragostea isi aminteste de gesturile dragute si simple facute dintr’o inima curata. Dragostea uita durerea care ti’a fost provocata, te invata a ierta si creste mai puternica.

Dragostea este un dar pe care nu toti il au sa’l poata darui si pe care nu multi il vor primi!

luni, 23 iulie 2012

Cum a căzut Samson bacalaureatul la toate materiile?


Se spunea prin Israel că va lua bacalaureatul cu nota zece. Așteptaseră toți să crească mare, în special părinții lui. Ascunseseră foarfecele de el și nu îi spuneau unde sunt frizerii în Israel, ci îl învățau doar că îngerii prorociseră că va fi un absolvent rarisim.

Veni și vremea probelor… Credea că oralul la literatură nu îi va crea probleme… Nu știa însă despre cerințele comisiei. Își prezentase glumele și bancurile la banchetul filistenilor. Și căzu. Ar fi trebuit să știe legea pe de rost și limitele pe care un nazirean trebuie să le aibă. Că mama lui a știut atât teoria, cât și practica, și le-a absolvit cu nota zece, în cele 9 luni de sarcină. Iar el, într-o viață, nu a trecut nici măcar la teorie…

Apoi, urmă matematica. Se credea expert la ridicarea la putere, dar învățase formula greșit. Ridicase la putere: porțile cetății, leul pe care îl întâlnise, dar, și mai mult, eul lui. Nu înțelese că mușchii sunt zero, fără minte. Că puterea pe care Dumnezeu i-a dat-o trebuia să lase lacrimi de recunoștință pe fețele evreilor, când ar fi devenit liberi… A ridicat toata viața la putere, însă, în interes propriu…

La final, a trebuit să scoată de sub radical, ce a făcut pentru Dumnezeu. Din nefericire, i-a dat cu “virgulă”: 0,2 (stâlpi reci) și o moarte la banchetul la care nu ar fi trebuit să fie prezent niciodată.

Ce să mai zicem de sport…? Credea, ca și oricare elev contemporan, că e cea mai ușoară probă. I s-a dat startul în cursa alergării ca judecător. Și, la început, a alergat bine, între Țorea și Eștaol. Dar curând, a schimbat direcția înspre Timna. Și comisia l-a căzut și la proba asta. De ce? Pentru că judecatorii din Israel trebuiau să meargă la filisteni doar pentru luptă. Nu în fugă, după Dalile.

A mai avut și probele de la biologie și chimie. Le-a dat împreună. A intrat cu o substanță galbenă în mână, iar comisia, după ce a gustat-o, a vrut să-i treaca 10 în catalog. Dar, profesorul s-a oprit pentru câteva secunde și l-a întrebat care e stupul de unde o luase și dacă părinții lui știau de asta? Samson a amuțit. I-au trecut 4 în loc de 10 pentru că n-a înțeles că mierea, chiar dacă e dulce, nu trebuie luată din hoit, ci din fagure. Și… i-au mai spus că părinții ar fi trebuit să știe de “isprăvile” lui…

 Concluzie:

Avem fiecare bacalaureatul nostru. Chiar dacă probele nu sunt la fel pentru toți, provocările sunt pe măsură. Materia e multă și nu toți o învățăm în același timp.
Dacă ești în viață, încă te mai poți pregăti. Nu uita: limbajul, socotelile, alergarea, investițiile noastre și slujirea care am făcut-o, toate într-o zi vor fi evaluate de o comisie specială:

1 Corinteni 3:13 “lucrarea fiecăruia va fi dată pe faţă: ziua Domnului o va face cunoscut, căci se va descoperi în foc. Şi focul va dovedi cum este lucrarea fiecăruia.”


Mă rog sa luăm nota maximă în acea zi… Nu e mare lucru să începi bine școala. Mare lucru e să termini cu brio. Să poți într-o zi să-ți auzi numele când Marele Profesor din cer va striga absolvenții.
“Să fii și tu acolo, nu lipsi”!



sâmbătă, 21 iulie 2012

Curatia inimii


Deşi pare un lucru învechit şi depăşit, curăţia inimii este una dintre cele mai frumoase perle ale unui om. O perlă preţioasă căreia nu îi este acordată o mare importanţă pentru că nu mai este, se pare, la fel de căutată şi dorită ca în alte vremuri. Şi este o perlă care se obţine greu, prin muncă şi multe lacrimi vărsate, iar noi nu vrem asta. Se spune că perla preţioasă a unei fete este inima ei si este adevărat.
A avea inima curată înseamnă a te feri de orice ţi se pare rău, de orice lucru ce ţi-ar putea păta sufletul şi murdări inima. Sunt fete şi băieţi, adulţi şi bătrâni care au inimile frânte şi mânjite de sânge, de păcat. Alţii şi-au pierdut bucăţi preţioase din inimile lor în relaţii scurte ce i-au lăsat cu cicatrici pe viaţă. Iar în plus, societatea nu ne îndeamnă să ne păstrăm inimile curate. Numai citind revistele şi uitându-te la TV îţi poţi da seama de asta fără să-ţi spună cineva. Se pare că se poartă inimile murdare vara asta..
Şi din păcate, inimile curate sunt date la o parte. Dar e bine aşa. Pentru că tot ceea ce e curat şi nobil trebuie să stea departe te tot ceea ce este depravat şi murdar. Nu vi se pare normal?
Pentru a avea o inimă curată un om trebuie să treacă prin multe probe, sunt unele colţuri murdare ale inimii ce nu pot fii curăţate decât prin foc. Şi uneori te poţi arde si plânge cu lacrimi de foc. Dar… se merită!
Se merită să fii curat într-o lume murdară. Se merită să fii un crin printre spini şi un măr printre copacii pădurii. Ştii de ce oamenilor li se par respingătoare inimile curate?
Pentru că le este ruşine să stea lângă o inimă curată, deoarece atunci li se vede cel mai bine inima lor murdară. Şi ei nu suportă să creadă asta, acest adevăr incontestabil de dureros. Aşa că, îşi maschează această ruşine a lor cu respingere faţă de tot ce este curat faţă de inima ta, de a mea. Şi asta ar trebui să ne facă să ne bucurăm. Suntem speciali. Nu pentru lume, pentru Hristos.
Numai trecând prin această şcoală a suferinţei voi putea fi desăvârşită. Nu contează că oamenii îşi vor bate joc de mine pentru că nu voi merge cu ei în locurile lor, că nu voi face lucrurile pe care ei le fac. Că nu voi râde la glumele lor şi că nu mă voi însoţi cu ei la drum. Pentru că tot ce este murdar urăşte curatul.
De aceea îţi spun, bucură-te. Dansează de unul singur în camera ta atunci când eşti batjocorit. Laudă-L pe Dumnezeu pentru asta. Nu te simţi ciudat şi nici singur. Eşti perfect normal în ochii Săi şi întotdeauna înconjurat de legiuni de îngeri.
Poate te gândeşti că dacă eşti singur sau singură acum, probabil la ceea ce vezi în jurul tău nu mai este o persoană care să se păstreze curată pentru tine. Fii liniştit şi liniştită. Dacă Dumnezeu îţi curăţeşte ţie inima, sunt sigură că şi cea sau cel ce-ţi va fi soţ sau soţie trece prin aceeaşi curăţire a inimii ca şi tine. Tu numai continuă să străluceşti, nu te de bătut şi rămâi curat.

miercuri, 20 iunie 2012

Prietenul meu cel mai bun


Unul dintre cititorii mei fideli m-a intrebat zilele astea daca nu ma plictisesc sa tot scriu despre dragoste si prietenie. Se pare ca nu :) si se pare ca si acest articol va avea legatura cu prietenia dar una mai speciala.

Nu stiu cum sa incep acest articol deoarece imi vin tot felul de idei in minte in momentele astea. Toti cred ca stiti ca noi avem un bun prieten, pe Domnul si El trebuie sa fie pe primul loc in viata noastra, dar aici pe pamant noi oamenii mai relationam asa unul cu altul si ajungem sa ne facem prieteni poate chiar si "dusmani" sa le zicem asa pentru ca vorba aceea "nu poti multumi pe toata lumea" dar ceea ce vreau sa spun este ca sigur fiecare are pe cineva cu care se intelege mai bine decat cu oricine si acesta este cel mai bun prieten caruia ii poti spune orice, care te ajuta oricand si care este acolo unde ai nevoie de el oricand si la orice ora. 

Voi aveti un astfel de prieten? Eu pot spune cu toata convingerea ca da am !. Nu am sa va spun daca este un el sau o ea , asta va ramane un mister pentru multi :) ceea ce conteaza este ca acest prieten exista in viata mea si vreau sa ii multumesc in mod special cu acest articol si vreau sa ii arat inca odata cat de mult inseamna pentru mine! 

Ati simtit vreodata ca vreti sa plecati undeva departe sa uitati de toate? Eu din nou spun da! De multe ori ingrijorat de atatea lucruri, coplesit de tot felul de ganduri de tristete, poate nu mi-a mers nimic in ziua respectiva sau ma framanta unele ganduri de ceva zile ajung sa imi spun "ah ce as pleca si sa nu ma mai intorc" pana cand ... vorbesc cu prietenul meu care poate si el cateodata simte la fel dar rar se nimereste sa vrem sa "plecam" amandoi in acelasi timp asa ca noi, ne ajutam unul pe celalat, ne ridicam si incercam sa il facem pe celalalt sa ramana si sa ne convingem ca este mai bine sa ramanem. Chiar daca cateodata se intampla sa vrem sa "plecam" amandoi incercam sa gasim o destinatie comuna dar pana la urma ne hotaram sa mai ramanem si sa luptam in continuare. 
In concluzie: Cel mai bun prieten va fi mereu linga tine,iti va arata speranta atunci cand tu nu o vei mai gasi!
Pentru el conteaza orice este important pentru tine, orice te face sa fii fericit sau trist

Dorind sa pleci si sa uiti de toate parca nu vrei nici sa mai auzi pe nimeni pana cand, din nou, iti amintesti de prietenul tau si cauti sa vorbesti cu el, sa ii auzi vocea, parca el e singurul cu care vrei sa vorbesti si e singurul care te intelege si simte cu tine. 
In concluzie: Prietenul adevarat nu crede niciodata ca isi pierde timpul atunci cand te asculta!
El va gasi mereu timp sa te faca fericit stand cu tine,vorbind cu tine!

Ai simtit vreodata cand inima iti spune: intreaba-l cum e? e bine? ceva nu e in regula. Aici deja trebuie sa fi foarte atasat de prietenul tau, trebuie ca inimile voastre sa fie foarte apropiate, in asa fel incat sa simti cand ceva nu este in regula cu prietenul tau, sa iti sopteasca inima ca trebuie sa vorbesti cu el, ca are nevoie de un cuvant bun, sa intinzi o mana de ajutor cat de mica, cu toate ca poate e mica si tie ti se pare ca e prea putin si neinsemnat, sa sti ca la nevoie inseamna foarte mult mai ales daca este din partea prietenului tau :)
In concluzie: Prietenia inseamna un suflet in doua trupuri!
Lui nu trebuie sa-i spui cand esti suparat, el isi va da seama singur, inima ii va spune aceasta fiindca tu esti in ea!

As putea sa continui si sa va povestesc despre prietenul meu pagini intregi, este o persoana minunata si pe zi ce trece descopar ca este din ce in ce mai minunat, un prieten tot mai bun si ca il iubesc tot mai mult! Iar eu nu stiu cum sa ii multumesc indeajuns !

Deci, daca nu ai un astfel de prieten incearca sa iti faci unul, este un lucru minunat sa ai un astfel de prieten! Daca crezi ca nu exista astfel de oameni eu iti spun: Mai incearca si mai uita-te odata!

Iar pentru prietenul meu, sper sa citesti asta :) Iti MULTUMESC din toata inima ca imi esti un PRIETEN ADEVARAT si Ii multumesc Domnului ca mi te-a dat!  


duminică, 17 iunie 2012

Maxime despre Dragoste :)



M-am gandit sa adun de unde apuc, de unde prind si unde gasesc fraze sau maxime despre DRAGOSTE si uite ce a iesit, sper sa va placa :)

Dragostea nu este oarbă și irațională,. Dragostea vede si știe de ce iubeste!

O picătură de dragoste e mai adâncă decât adâncurile oceanelor.

Dragostea nu ne întreabă, doar ne răspunde…

Dragostea nu este un sentiment. Dragostea este un roi de sentimente la nesfârșit.

Dragostea nu-i o lupta...dar, merita sa lupti pentru ea !

Dragostea este viata. Si daca iti lipseste dragostea, iti lipseste viata!

Dragostea e ca viaţa. Nu e întotdeauna uşoara si nu îţi aduce întotdeauna fericire. Dar dacă trăim, de ce sa nu iubim?

Dragostea n-o poţi cumpăra cu toate bogăţiile pământului, dar o poţi avea cu un simplu surâs.

Tuturor oamenilor le place să fie iubiți însă puțini sunt capabili să iubească!

Razele dragostei fierbinți căzute pe inimi înghețate produc frisoane sufletești!

Dragostea nu-i nici drog si nici amar,nu-i nici otrava si nici miere. E doar ce poti gasi mai rar si o oferi atunci cand nu se cere!

Dragostea este cel mai frumos sentiment, invata sa iubesti si vei vedea cât e de frumos!

Un cuvânt plin de dragoste pretuieste atât de mult si totusi el costa atât de putin.

Dragostea inseamna suferinta si cum multi fug de suferinta, putini stiu sa iubeasca.

Sa daruiesti totul, sa sacrifici totul fara speranta de rasplata, asta inseamna dragoste.

Dragostea nu este un târg: te iubesc pentru că mă iubeşti. Dragostea este o certitudine: te iubesc pentru că te iubesc.

A fi puternic inseamna sa iubesti chiar daca nu esti iubit

Daca viata e o arta, dragostea e maestrul ... cine nu iubeste, nu traieste ... cine nu e iubit, e asemeni unui om a carui viata e sustinuta de aparate consumabile ... se va stinge incet, dar sigur..."

Nu mai bate la portiile inchise caci acolo unde domneste dragostea toate usile sunt deschise 

Dragostea e ca si focul, trebuie intretinuta si supravegheata, altfel ori se stinge ori incendiaza.

Invata sa intretii flacara dragostei. Nu o lasa sa se stinga caci apoi greu o mai reaprinzi

Daca tii prea usor dragostea, zboara, daca o tii prea strans, moare. E unul din misterele vietii...

Dragostea aprinsă folosită împotriva celor ce te vorbesc de rău, este arma care le distruge credibilitatea, răbdarea și integritatea care oricum le lipsea!

Chiar dacă dragostea vine de la sine, pentru a trăi în dragoste presupune sacrificiu din partea ta.

Nu exista dragoste fara fericire chiar de sunt probleme, asa cum nu exista fericire fara dragoste!
Iubeste adânc si cu pasiune. S-ar putea sa te ranesti, dar e singura cale de a trai o viata completa.

Defectele sunt multe cand dragoste e putina si putine cand dragostea e multa !

Sigur ca exista si dragoste la prima vedere, dar este intotdeauna bine sa mai aruncam si o a doua privire :) 

Dragostea, nu e un bibelou pus in centrul vitrinei,bun de privit; dragostea e "turta dulce" impartita zilnic celor de linga tine

Timpul si distantele pot stinge doar o dragoste superficiala, dar o dragoste adevarata e si mai intarita prin ele. ( Richard Wurmbrand)

Dragostea nu cunoaste nici un fel de limite cand este vorba sa rabde, increderea ei nu are sfarsit, iar speranta ei nu se stinge niciodata; ea poate supravietui oricarei situatii. Ea este, de fapt, singurul lucru ce ramane cand toate celelalte dau gres.

Dragostea e ca un zambet..nu are valoare daca nu o daruiesti.

O dragoste care nu risca nimic, nu valoreaza nimic...

Dragostea consta in dorinta de a da ceea ce este al tau celuilalt si de a simti bucuria si fericirea acestuia ca si cum ar fi ale tale!

Dragostea este decizia de a face din problemele tale, problemele mele. 

Un nume bun e mai important decat o mare avere! A fi iubit e mai important decat un nume bun! A iubi e mai important decat a fi iubit!

Dragostea este sentimentul cel mai frumos numai pentru ca este sentimentul pe care-l putem stapani cel mai putin.

Dragostea nu e aşa : / Dă-mi, dă-mi, dă-mi şi nici un "na!" / Dacă vrei în ea să stărui / O primeşti cât timp o dărui./ Haide şi încearc-aşa /Na, na, na, dă-mi, na, na, na.

Să iubeşti pentru a fi iubit, e omenesc, dar să iubeşti pentru a iubi, e aproape îngeresc.

Dragostea e atât de puternică, atât de frumoasă, încât chiar aparenţa, mirajul ei, ne amăgeşte şi ne poate produce aceleaşi emoţii ca şi ea însăşi.

Dragostea nu întreabă: Cât trebuie să fac?; ci ce trebuie să fac?

vineri, 15 iunie 2012

Ce spune Biblia despre prietenie ?


 


Mulți se întreabă până unde duce și cum trebuie să arate o prietenie adevărată..


 Am ales cateva descrieri ale prieteniei ce pot fi găsite in Biblie, care mi s-au lipit de suflet pe parcursul anilor; nu știu cât de artistice sunt, dar știu cât sunt de adevărate:



Prietenul adevărat iubeşte oricând, şi în nenorocire ajunge ca un frate.” (Proverbe 17:17)

 "Cum înveseleşte untdelemnul şi tămâia inima, aşa de dulci sunt sfaturile pline de dragoste ale unui prieten."  (Proverbe 27:9)

Nu este mai mare dragoste decât să-şi dea cineva viaţa pentru prietenii săi” (Ioan 15:13)

Rănile făcute de un prieten dovedesc credincioşia lui, dar sărutările unui vrăjmaş sunt mincinoase“.(Proverbe 27:6)

Si in final un salut :

Nădăjduiesc să te văd în curând şi atunci vom vorbi gură către gură. Pacea să fie cu tine. Prietenii îţi trimit sănătate. Spune sănătate prietenilor, fiecăruia pe nume. Amin. (3 Ioan 1:14)


duminică, 10 iunie 2012

Oare merită să lupţi pentru persoana iubită?


Oare merită să lupţi pentru persoana iubită? Merită să aştepţi luni, ani după cineva? Chiar merită să ierţi totul doar pentru că ţii mai mult decât credeai la o persoană?

Atunci când iubeşti nu ţii cont de piedici, de defecte şi de lucrurile rele. Dar oare aşa să fie? Câţi oameni mai luptă în ziua de azi pentru iubirea adevărată? Câţi mai îndrăznesc să se ridice şi să spună :”Eu lupt pentru ceva. Lupt pentru iubire. Lupt pentru ceea ce cred!” 

E mai simplu ca atunci când nu merge cu o persoană, să încerci cu alta…şi tot aşa. Dar unde e învingerea? Unde e lupta? Unde e aventura?
Dacă iubeşti pe cineva, aştepţi şi zece ani după acea persoană. Dacă iubeşti pe cineva eşti în stare să renuţi la eul tău în favoarea celui de lângă tine. Dumnezeu a luptat pentru noi. Ne-a iubit atât de mult încât şi-a dat singurul fiu să moară pentru noi. Ne-a iubit atât de mult încât a aşteptat nu luni sau ani, ci SECOLE ca noi să venim la El. Ca noi să-i răspundem dragostei Lui. Când am primit aşa o dragoste, când am primit aşa o dovadă de iubire…cum aş putea ca acum să nu mă aştept ca şi cel care vrea să-şi petreacă toată viaţa cu mine să nu lupte?
MERITĂ să lupţi! Merită să arăţi cu adevărat că tu crezi în DRAGOSTE ADEVĂRATĂ şi că eşti îndeajuns de curajos să aştepţi până vine ea.



sâmbătă, 9 iunie 2012

Cele zece porunci ale prieteniei



1.Sa respecti prietenii ca pe o piatra rara si scumpa!


2.Sa iubesti pe fiecare din prietenii tai fara gelozie!


3.Sa impartasesti cu generozitate si altora din prietenia ta!


4.Sa intretii prietenia prin discutii dese si folositoare!


5.Sa-ti incredintezi cu simplitate si incredere prietenilor, durerile si bucuriile!


6.Sa te manifesti prietenilor tai cu sinceritate, asa cum esti tu insuti!


7.Sa ai grija sa-ti sustii prietenii cu fidelitate in necazurile lor!


8.Sa ierti cu usurinta prietenilor tai toate defectele!


9.Sa te straduiesti sa-i faci mai buni pe prietenii tai!


10.Sa construiesti cu prietenii tai o lume mai buna!

sâmbătă, 26 mai 2012

Secretul respectului de sine


De ce se cred atat de multi tineri adolescenti inferiori??
De ce nu pot tinerii sa creasca placandu-se pe ei insisi ??
De ce se intampla atat de des ca oamenii sa examineze pe ei insisi si sa fie profund dezamagiti de persoana lor,cu toate ca asa i-a facut Dumnezeu ??
De ce trebuie ca toata umea sa se impiedice de aceeasi piatra??
Tinerii care cresc in societatea de azi considera ca trebuie sa aiba trei lucruri spre a fi multumiti de ei insisi: Primul,si de departe cel mai important,este atractia fizica.(80% dintre adolescenti nu sunt multumiti de cum arata. Daca intrebati 10 adolescenti care este lucrul care ii nemultumeste cel mai mult,8 dintre ei vor spune ca nu sunt satisfacuti de anumite caracteristici ale corpului lor.Se simt urati,lipsiti de calitati care sa-i faca placuti si se gandesc la aceasta problema aproape tot timpul.Fetele cred ca sunt prea inalte si baietii prea scunzi,prea grasi, sau prea slabi,de culoare parului,sau se ingrijoreaza de cosurile de pe fata,sau de pistruii de pe nas,sau cred ca picioarele le sunt prea mari,sau nu le place cum le arata unghiile,etc. Nu conteaza cat de mica este problema,ea poate crea mari nelinisti si depresii profunde.Cei mai multi se examineaza cu atentie in oglinda si nu le place ceea ce vad.Si cum niciunul dintre noi nu este perfect,evident ca ,de regula,gasesc ceva care sa nu le placa.Si atunci se ingrijoreaza si se framanta cu privire la acel lucru,dorind sa nu fi avut acel defect.Va puteti imagina pe cineva care se simte deprimat si mizerabil pentru un lucru atat de fara importanta cum ar fi faptul ca nasul este cu o zecime de milimetru mai lung decat crede el ca ar trebui sa fie ??
Unul dintre motivele pentru care tinerii devin atat de sensibili la micile lor imperfectiuni este ca “prietenii”i-au tachinat si i-au necajit mereu in primii lor ani de viata.Din nefericire,baietii si fetele sunt deseori cruzi unul cu altul,aruncand-si unul altuia insulte,ca niste sageti otravite.

Solutii in cateva fraze:
1.Recunoaste ca nu esti singur.
2.Infrunta-ti curajos problemele.
3.Gaseste-ti un prieten adevarat, da adevarat!!!
4.Scrie toate framantarile tale pe o hartie si dai foc la final.
5.Dumnezeu te cunoaste si se ingrijeste de tine.
6.Compenseaza-ti slabiciunile
7.Valorile lui Dumnezeu sa-ti fie startul in drumul vietii

duminică, 20 mai 2012

Imbratisarea

De multa vreme ma framanta tema aceasta, IMBRATISAREA si m-am gandit sa ma informez, sa caut materiale si altele despre ea si intr-un final a rezultat aceasta postare, sper sa va placa si sa va fie de folos!

Exista momente in viata cand ne simtim epuizati, pierduti in avalansa problemelor si responsabilitatilor zilnice. Si-atunci cand nu mai avem nicio putere, cand tot ceea ce era de controlat ne-a scapat din maini si cand cei pe care ne bazam au “disparut” uitand cu totul de noi, cand nimic nu mai pare a avea vreun sens, ce mai ramane de facut? Ce mai poti face cand esti la pamant?

Multi dintre noi cadem in panza de paianjen a gandurilor negative, ramanand acolo prizonieri ai depresiei, fara speranta. Si in agonia dintre viata si moarte, la cumpana dintre “a fi cineva” si “a fi nimic”, ne aruncam ochii pe un copac ce se zareste in departare. Si ramanem, pentru o clipa, cu gandurile tintuite de imaginea maretiei lui. Cata viata! Un copac care nu are puterea de a vorbi dar care spune foarte multe, pur si simplu ne fascineaza. In el se afla implantate parca, toate codurile nedescifrate inca, ale Universului. Toate gandurile se opresc, fiind doar Tu si El, intr-o contopire perfecta. Simti cum acesta te simte pe tine si, pentru o clipa, te invaluie in energia lui, printr-o imbratisare plina de iubire.
Ai simtit vreodata asta?
Poate ca nu te-ai gandit niciodata ca un simplu copac ar putea fi atat de viu, radiind atata energie cat sa poata sa te scoata pe tine, omule, din paienjenisul propriilor tale cosmaruri existentiale. Dar poate. Nu o data am simtit energia si viata din spatele a ceea ce pare a fi “adormit pe vecie” si iubirea din interiorul a ceea ce pare a fi “indiferenta pura”. De fapt “nimic nu e ceea ce pare a fi” se dovedeste a functiona foarte bine in zilele noastre iluzorii. Gandirea incepe sa isi arate limitele in acest haos a lui “a fi” sau “a nu fi” care ne domina existenta. Si daca gandirea pe care ne bazam atat de mult esueaza, ce ne facem noi?
E o intrebare al carui raspuns nu se poate gasi in mintea noastra dar exista deja in simturile noastre.
Deci sa incercam cu simturile.
Ce inseamna a simti? Inseamna sa-ti abandonezi gandurile in favoarea senzatiilor si sa-ti abandonezi Ego-ul care te face sa te simti atat de individual si de singur, in favoarea iubirii unificatoare, care te face sa pulsezi in acelasi ritm cu celalalt, pana la o dizolvare completa. Ai experimentat in viata ta o imbratisare totala, in care sa nu te mai gandesti la nimic, dandu-ti voie sa te pierzi cu totul in bratele celuilalt ca si cum ar fi insusi Tatal Ceresc?
Poate ca Da poate ca Nu. De cata incredere ai nevoie pentru a face asta? Totala!
Putini oameni sunt dispusi sa se abandoneze complet intr-o imbratisare infinita. In majoritatea cazurilor, cand doi oameni se imbratiseaza parca stau cu ochii pe ceas: “o fi prea mult? sa ma retrag? ce-o gandi celalalt despre mine?” Dar aceea nu e o imbratisare ci doar o imitare a ei, de complezenta. O adevarata imbratisare nu permite mintii a se mai gandi la ceva. Mintea nu mai are loc in acest cadru. Ea dispare odata cu Egoul tau si cu tine. Intr-o imbratisare totala Tu nu mai existi. Poate doar in primele minute cand incepi sa te deschizi sufleteste catre celalalt. Dar in timp ce sufletul tau se deschide precum o floare la soare si inima ta se umple de caldura dulce si energizanta a sentimentelor, atunci poti simti cum trupul tau se topeste incet-incet in celalalt si cum sangele tau incepe sa curga parca prin trupul sau, in timp ce pielea se dizolva. Toate barierele fizice se descompun prin intermediul senzatiilor, fiecare putandu-l simti pe celalat ca pe sine insusi. Individualitatea dispare astfel ca, Tu si El / Ea nu mai exista. Imbratisarea totala poate transcede legile fizicii prin intermediul senzatiilor, deoarece ea iti da senzatia transformarii din fizic in sufletesc. Si daca la inceput percepem ca doua trupuri se imbratiseaza, dupa o anumita perioada de timp, cand sufletele se deschid larg, asistam la o imbratisare a sufletelor si la o contopire a lor. Doua suflete devin unul iar acela se dizolva si el in Infinit, in Spiritul Universal. Acest proces de contopire cu Infinitul prin intermediul celuilalt are un rol psihoterapeutic extraordinar. El indeparteaza toate mizeriile psihice acumulate in timp de-a lungul existentei noastre, curatandu-ne sufletul impovarat de ele precum un izvor de munte cristalin. Iubirea pe care o poti simti prin intermediul imbratisarii, alunga anxietatea care ne facem sa ne purtam atat de bizar uneori, devenind rai fara sa vrem. Ea ne hraneste cu energie vitala si ne da sentimentul de apartenenta la marea familie care este omenirea si viata. Abandonandu-ne imbratisarii, deci iubirii, ne simtim “acasa” . Mai acasa decat te-ai simtit vreodata in viata ta in cel mai minunat loc de pe pamant. Pentru ca adevaratul “acasa” se afla chiar in centrul fiintei tale cu care este conectat intregul Univers Divin.

“Dumnezeu este iubire”. Daca vrei sa-l simti pe Dumnezeu, experimenteaza sentimentul de iubire care curge prin sufletul tau, al meu si-al fiecaruia dintre noi prin intermediul imbratisarii totale si vei putea percepe cu toata fiinta ta, intreaga forta, energie si maretie a Creatiei si a Divinitatii. Imbratisarea totala este infinita. Ea nu se poate cronometra. Prin intermediul ei poti patrunde intr-o alta lume, a senzatiilor si a sentimentelor. In aceasta lume timpul nu exista. De aceea clipele frumoase si pline de dragoste par a se scurge atat de rapid. Atunci cand iesi din acea atmosfera sentimentala trecand in cea mentala, te uiti la ceas si spui: ”iata cat de mult timp a trecut!” desi tie ti s-a parut ca s-au scurs doar cateva clipe. Cateva ore au trecut in cateva minute. Si e adevarat. In dimensiunea sufleteasca timpul parca sta in loc. Nu mai poate fi perceput. Notiunea de timp este o inventie a mintii si nu a sufletului. Ea nu se poate traduce in sentimente. Deci iata o modalitate de-a opri timpul, pastrandu-ne tineretea! Iubirea e secretul. Se poate vedea cu ochiul liber ca persoanele care iubesc intens si total, bucurandu-se din plin de dragostea lor, parca intineresc. Timpul nu le mai afecteaza. El se scurge dar viata lor nu. Pentru ca in viata lor exista atat de multa iubire incat timpul sta in loc. Exista oameni care isi traiesc viata mai mult prin intermediul sufletului decat al mintii materialiste. Ei au reusit sa-si educe mintea sa gandeasca pozitiv, fiind intr-o armonie perfecta cu sufletul si inima lor deschisa si plina de dragoste. Ei iubesc viata, iar viata ii iubeste pe ei. O prietenie minunata intre om si viata, intre om si Creatorul sau.

Sa invatam, asadar, sa iubim, sa ne deschidem sufletul, in relatiile noastre, cat mai mult si cat mai total, ca intr-o imbratisare infinita ce transcede timpul. Sa incetam a ne mai gandi cu suspiciune “dar daca voi suferi?”. Nu dragostea ne face vulnerabili ci lipsa ei. In lumea iubirii nu exista suferinta. Cosmarul relatiilor dintre multi indragostiti este datorat unei lupte continue dintre doua minti si nu dintre doua inimi. Sentimentele nu se lupta ci doar gandurile. Asa ca, patrunzand in universul interior al sentimentelor, gandurile nu mai au ce cauta. Acolo, in sufletul nostru, este un lacas sfant a carui sfintenie trebuie respectata cu toata fiinta noastra. Sa nu lasam gandurile sa ne murdareasca acest lacas sfant. Sa protejam dulceata sfanta a iubirii din sufletul noastru de amarul gandurilor ce-o ameninta. Energia vitala a iubirii din suflet este un dar divin care se cere pazit cu sfintenie de fiecare dintre noi. Ea este sursa fericirii noastre, a tineretii fara batranete si a vietii fara de moarte. Traind in iubire fata de toti semenii nostri ca-ntr-o adanca imbratisare, totala si plina de incredere, putem transcede suferinta si nevoile continue ale mintii si trupului pe care-l purtam.

Imbratiseaza-ti semenii, asadar, dragul meu cititor, cu toata dragostea! Fiecare om tanjeste in sinea lui dupa o imbratisare calda, plina de iubire. Daruieste-o fiecarei fiinte cu care poti stabili un contact sufletesc. Viata curge pretutindeni in jurul nostru. Imbratisaz-o, si viata te va imbratisa la randul ei, cu toata dragostea divina care o poarta!



vineri, 11 mai 2012

Un adevarat test de dragoste!

Am gasit zilele astea o intamplare foarte interesanta despre un tanar care a trebuit sa ia o decizie care foarte importanta si totodata dificila pentru el, dar fara sa va spun mai multe va las sa cititi intamplarea si sa aflati mai multe :)
 
Gara Centrala din New York City, locotenentul John Blanchard se uita la ceasul mare. Era sase fara cinci. Inima ii batea nebuneste. Exact la ora sase avea sa o intalneasca pe fata de care credea ca este indragostit, dar pe care nu o intalnise niciodata. Iata ce se intamplase. 

In timpul celui de-al doilea razboi mondial, John parcursese un stagiu de pregatire pentru pilotaj in Florida si, in timp ce se afla acolo, intr-o zi, a mers la biblioteca sa  consulte o carte. Rasfoind cartea, a observat ca cineva facuse notite pe margini.Citind observatiile patrunzatoare facute cu un frumos scris de mana, si-a zis,”Mi-ar placea sa cunosc persoana care a scris notele acestea, oricine ar fi; dupa observatiile pe care le face , pare a fi atat de buna, de blanda si de inteleapta”.
S-a uitat la una din paginile de inceput ale cartii si a vazut pe ea un nume: Hollis Maynell, New York City. A decis sa incerce sa o gaseasca . Cu ajutorul cartii de telefoane a orasului New York, a gasit adresa ei si i-a scris o scrisoare. A doua zi dupa ce i-a scris, a fost imbarcat pentru a merge pe front.
Surprinzator, Hollis i-a raspuns la scrisoare.Curand cei 2 au inceput un schimb regulat de scrisori, care avea sa se intinda pe toata perioada razboiului. “Scrisorile ei erau asemanatoare notitelor pe care le facuse pe marginile acelei carti”, avea sa-si aminteasca John mai tarziu. “Prin ceea ce-mi scria, Hollis ma mangaia si ma ajuta nespus de mult”.

Intr-una din scrisori, John ii marturisise ca fusese ingrozit de moarte cand intr-o noapte au zburat pe deasupra Germaniei.Hollis l-a incurajat, raspunzandu-i , “toti barbatii curajosi au momente in care le e frica. Data viitoare cand iti va fi frica, spune urmatoarele cuvinte,”Chiar daca ar fi sa umblu prin valea umbrei morii, nu ma tem de nici un rau, Caci Tu esti cu mine”
Pe masura ce schimbau scrisori, John simtea ca incepuse sa se indragosteasca de Hollis. Intr-o zi i-a scris , “Te rog sa-mi trimiti o fotografie de-a ta”, dar ea i-a raspuns “NU, nu-ti trimit. Relatiile nu se zidesc pe felul cum arata oamenii”.
El insa se simtea tot mai atras de ea si dorea sa o cunoasca personal. In cele din urma a sosit si ziua cand urma sa revina in tara intr-o permisie. I-a scris lui Hollis ca se va intoarce acasa si ca ar dori sa ia pranzul cu ea. Au convenit sa se intalneasca in Gara Centrala din New York, la ora sase Dupa-amiaza, langa ceasul cel mare, “Ma vei recunoaste dupa trandafirul rosu pe care il voi purta “, i-a scris ea.
In cele din urma , a sosit si marea zi. John astepta emotionat sa o cunoasca in sfarsit pe fata pe care credea ca o iubea. Iata cum relateaza John prima intalnire cu Hollis Maynell:

 O tanara venea spre mine; avea o fata placuta , cu o linie usor alungita, Parul Blond ii cadea in bucle peste urechile delicate.Ochii ii erau albastri ca cerul de mai. Buzele si barbia ei exprimau o feminitate blanda si, in costumul verde pal, arata ca primavara care s-ar fi trezit la viata! Emotionat, am facut cativa pasi inspre ea, uitand cu desavarsire ca domnisoara pe care o asteptam trebuia sa poarte un trandafir rosu, ceea ce tanara care-mi furase privirea NU avea. Vazand ca ii stateam oarecum in cale, domnisoara s-a oprit pret de cateva clipe. Un zambet usor, provocator, ii aparu pe buze.
"Imi dai voie , soldat?”, intreba ea timid, am mai facut un pas spre ea, si atunci am vazut-o…Pe Hollis Maynell cu trandafirul rosu prins la rever, exact in spatele fetei in verde. Inima parca mi s-a oprit in loc. Doamna cu trandafirul rosu era o femeie plinuta, trecuta bine de 40 de ani.Parul in buna parte carunt ii era strans sub o palarie cam uzata. Gleznele-i destul de groase erau varate in niste pantofi cu tocuri joase. Fata in costum verde se indeparta repede. Trebuia sa aleg . Sa o urmez pe frumoasa care tocmai imi vorbise, sau sa raman si sa o cunosc pe femeia aceea deloc atractiva care stiam acum ca e Hollis Maynell?
 Am decis fara sa ezit. M-am intors spre femeie si i-am zambit. Incepand insa sa-i vorbesc , ma simteam sufocat de o dezamagire amara.
“Trebuie sa fiti domnisoara Maynell “am zis, intinzandu-i mana. “sunt foarte bucuros ca ati acceptat sa ne intalnim. Va invit sa luam pranzul impreuna.”
 Pe fata femeii aparu atunci un zambet larg. “Nu stiu ce vrei sa spui, tinere” raspunse ea “dar cred ca ai vazut-o pe domnisoara aceea in costum verde, care tocmai a trecut, nu? am intalnit-o in tren. Ea m-a rugat sa port trandafirul asta la rever . Mi-a spus ca daca ma vei invita sa luam pranzul impreuna, sa-ti spun ca te asteapta la restaurantul acela mare de peste drum. Spunea ca e un fel de test si ca tocmai l-ai trecut!”

Concluzie: Ce ziceti ca s-ar fi intamplat daca John o alegea pe Hollis de prima data cand a trebuit sa aleaga in momentul critic pentru el ? Eu zic ca testul pe care Hollis il pregatise urma sa il cada si in acelasi timp o pierdea pe fata visurilor lui. Dar John a facut alegerea perfecta cu toate ca alegerea pe moment a fost dificila ...


luni, 7 mai 2012

Maxima !


Din nou navigand pe internetul cel mare si plin de informatie am gasit o maxima foarte interesanta care, pe mine m-a cam pus pe ganduri in legatura cu "marea mea problema" sa ii zic asa , Eva. Maxima a fost scrisa de catre un misionar pe nume Jim Elliot care a scris tot felul de maxime interesante si am dat de aceasta pe un site crestin si spune cam asa :



"Voi ramane cufundat in somnul lui Adam, pana cand Dumnezeu va vedea ca am nevoie de Eva
si mi-o va da. Intareste-mi inima, Doamne, sa Te pot urma si sa nu ating nimic din ceea ce nu este al meu!" 

Acum as vrea sa va las pe voi fiecare sa meditati asupra ei. Mie unul mi-a dat mult de gandit ...

Mi-ar placea sa lasati un comentariu cu parerea voastra :)

Si acum daca tot am vorbit despre Eva si despre somnul lui Adam as vrea sa va povestesc o intamplare mai amuzanta in legatura cu creearea Evei.

La o scoala duminicala la grupa mica a  fost predata lectia despre crearea omului unor copilasi micuti si li sa povestit cum a fost creata Eva din coasta lui Adam. Unul din copilasi in timpul saptamanii a inceput sa se planga ca il doare in jurul inimii iar parintii speriati l-au intrebat pe copil sa vada ce e cu el. La un moment dat copilul se intinde pe jos iar mama si mai speriata il intreaba pe copil ce a patit, copilul sincer si cu niste ochi mari se uita la mama lui si ii spune: Mami ma doare o coasta cred ca Dumnezeu vrea sa imi ia o coasta si sa imi faca si mie o Eva ! Mama se uita la copil si zambeste linistita vazand ca baiatul ei nu are nimic si a fost doar o durere trecatoare, fiind amuzata de replica data de fiul ei.

Ce reiese din aceasta poveste si din citatul de mai sus ? Trebuie sa avem mare grija si trebuie sa fim foarte atenti cand incepe procesul de "creare a Evei" pentru ca s-ar putea sa avem doar niste "dureri" trecatoare si nicidecum aparitia Evei in viata noastra. Pentru a o intalni pe Eva trebuie sa asteptam voia Domnului cu toate ca stiu ca e cam greu de multe ori sa asteptam si noi vrem sa ne grabim, dar Domnul stie ce e mai bun pentru noi indiferent ca esti fata sau baiat, Domnul are pregatit pentru tine un Adam sau o Eva perfect/a pentru tine asa ca cere-I sfatul intotdeauna. In final reiau ce spunea Jim:

Intareste-mi inima, Doamne, sa Te pot urma si sa nu ating nimic din ceea ce nu este al meu!