Cea mai frumoasa prietenie pe care o cunoastem din Biblie, e prietenia dintre David si Ionatan, fiul imparatului Saul.
Aceasta prietenie a inceput atunci cand tinerelul David, cu un toiag si o prastie, a mers impotriva lui Goliat si l-a omorat.
"De atunci, sufletul lui Ionatan s-a lipit de sufletul lui David , si Ionatan l-a iubit ca pe sufletul din el".-1 Samuel 18:1.
In acea zi, ei "au facut legamant inaintea Domnului", iar Ionatan i-a daruit lui David mantaua sa, hainele si armele.
Iata deci primul pas intr-o prietenie adevarata: SA AI O APROPIERE
SUFLETEASCA, nu interese materiale, asa cum se face azi in societatea
noastra.
Ionatan l-a admirat pe David pentru vitejia sa, pentru felul lui
de a fi, simplu si curajos si pentru credinta in Dumnezeu, pentru ca
zisese cand a mers impotriva lui Goliat:
1 Samuel 17:37
"Domnul, care m-a izbavit din gheara leului, si din laba ursului, ma va izbavi si din mana acestui filistean".
1 Samuel 17:47
"Toata multimea aceasta va sti ca Domnul nu mantuieste nici prin sabie
nici prin sulita.Caci biruinta este a Domnului... Si el va da in mainile
noastre".
Admiratia lui Ionatan pentru David a crescut, pe masura ce il cunostea
mai bine si vedea ca el "iesea si intra in fruntea poporului" si
"izbutea in tot ce facea, si Domnul era cu el."
Al doilea pas intr-o prietenie frumoasa , adevarata, este deci CUNOASTEREA.
Cu cat vezi ca un om ramane mai departe la fel de bun, sau si mai bun
decat atunci cand l-ai cunoscut, cu atat prietenia devine mai stransa,
mai de nezdruncinat.
Incepe apoi perioada mai grea din viata lui David, cand acesta e urmarit de imparatul Saul, care vrea sa-l omoare. Prietenia dintre David si Ionatan e testata.
E usor sa fi prieten cu un om placut, viteaz, aclamat de multime, cum era David cand femeile cantau:
"Saul a batut miile lui, iar David zecile lui de mii."
Dar prietenia adevarata este cea care ramane nezdruncinata si atunci
cand David ajunge un proscris, un fugar , care se ascunde in pesteri si
in pustiu, ca sa scape de furia imparatului Saul, care voia neaparat
sa-l omoare.
Atata ura avea Saul impotriva lui, incat omoara optzeci si cinci de
preoti ai Domnului si apoi intreaga cetate Nob, pentru ca l-au ajutat pe
David sa fuga.
Chiar daca imparatul Saul ii spune fiului sau Ionatan: "Cata vreme va
trai fiul lui Isai pe pamant, nu va fi liniste nici pentru tine, nici
pentru imparatia ta", cu alte cuvinte, sa-l omoare pe David, ca sa-i
ramana lui imparatia, dragostea lui Ionatan pentru David nu scade, ci
dimpotriva; el il ajuta pe David sa fuga, ii spune intentiile rele ale
tatalui sau.
Deci al treilea pas intr-o prietenie adevarata este TESTAREA PRIETENIEI.
Daca prietenia rezista si in incercari grele, aceasta este o prietenie adevarata.
Dar lucrul cel mai frumos si cel mai bun, care a facut prietenia lor
"mai tare ca moartea", a fost faptul petrecut in pustia Zif.
1 Samuel 23:15, 16.
"David, vazand ca Saul a pornit sa-i ia viata, a statut in pustia Zif, in padure.
Atunci, Ionatan, fiul lui Saul, s-a sculat si s-a dus la David in
padure.El I-A INTARIT INCREDEREA IN DUMNEZEU si i-a zis : nu te teme de
nimic", l-a incurajat si au intarit iarasi legamantul pe care-l
facusera.
Numai o prietenie in care prietenii , fratii, isi "intaresc credinta in
Dumnezeu", numai o astfel de prietenie ramane de nezdruncinat, caci
Domnul este cel ce o leaga.
Oricat de multe obstacole i s-ar ivi in cale, ea nu se destrama.
Acesta este al patrulea , si ultimul pas, al unei prietenii adevarate.
Cand David si "oamenii care erau cu el" au aflat ca Saul si Ionatan
au murit in lupta cu filistenii, " au jelit, au plans, si au postit pana
seara, de durere pentru Saul, pentru fiul sau Ionatan, pentru poporul
Domnului, fiindca fusese taiat cu sabia."
Dragostea, intr-o prietenie, se inalta mai pe sus de orice interese materiale, politice, de pozitie sociala.
David compune o cantare de jale pentru Saul si Ionatan, in care spune:
"Fala ta , Israele, zace ucisa pe dealurile tale!
...Ma doare dupa tine, frate Ionatane!
Tu erai placerea mea;
Dragostea ta pentru mine era minunata:
Mai presus de dragostea femeiasca".
Prietenia, dragostea lui David pentru Ionatan, ramane si dupa moartea
acestuia, caci dupa ce David ajunge imparat si nu mai are dusmani, se
gandeste la Ionatan si intreaba:
2 Samuel 9:1,3,7,11.
"David a zis: "A mai ramas cineva din casa lui Saul, ca sa-i fac bine din pricina lui Ionatan?
...Nu mai este nimeni din casa lui Saul, ca sa ma port cu el cu o bunatate ca bunatatea lui Dumnezeu?
...David i-a zis[lui Mefiboset, fiul lui Ionatan]:"Nu te teme, caci
vreau sa-ti fac bine, din pricina tatalui tau Ionatan". ..si Mefiboset a
mancat la masa lui David, ca unul din fiii imparatului."
Domnul sa ne faca si noua parte de prietenii sfinte, adevarate, ca aceea dintre David si Ionatan!
Iar daca cineva crede ca nu poate avea o asa prietenie, sa priveasca
la Domnul Isus, cel mai bun prieten al fiecaruia dintre noi.
Prietenia omeneasca vrea reciprocitate, adica nu poti fi prieten cu cineva care se poarta urat cu tine...
Dar Hristos, "pe cand eram noi inca pacatosi", a murit pentru noi.
Noi nu L-am inteles, L-am chinuit, I-am pus pe cap coroana de spini si
L-am batut in cuie pe cruce; dar El s-a rugat Tatalui sa ne ierte. A
zis:"Iarta-i, Tata, ca nu stiu ce fac!"
El a ramas" prietenul" nostru.
In Ioan 15:13,15, ne spune:
"Nu este mai mare dragoste decat sa-si dea cineva viata pentru prietenii
sai .Voi sunteti prietenii Mei, daca faceti ce va poruncesc Eu.
...V-am numit prieteni, pentru ca v-am facut cunoscut tot ce am auzit de la Tatal Meu".
La El, prietenul nostru bun, venim cu sufletul deschis, caci El e
singurul care stie ce e in el, singurul care ne cunoaste, ne intelege.
Prietenia sa a fost dovedita in cel mai inalt grad, cand a suferit si a murit in locul nostru.
Duhul sau cel Sfant, Mangaietorul promis, ne ajuta in fiecare zi, ne "intareste increderea in Dumnezeu".
El a facut toti acei "pasi" ai unei prietenii adevarate!
Tu cati pasi ai facut in aceasta prietenie, cu Fiul lui Dumnezeu?
